Intră Isuse-n ziua de Florii
În inima românilor şi despietreşte-o,
Dă-le-nţelepciune ca să te cunoască
Şi inima lor curăţeşte-o.

Smerit intrat-ai în Ierusalim,
C-ai vrut fiinţa omenească să vadă în Tine
Pe Dumnezeu întruchipat
Şi,doar 'naintea Lui să se închine.

O,Doamne,ajută omul ca să se smerească
De faptele murdare ce le-a săvârşit
Şi,cu umilinţă,să se pocăiască
Recunoscând 'naintea Ta că a greşit,

C-a stat nepăsător atâta vreme
Şi n-a văzut,Isuse,cum intrai
Pe poarta cetăţii lumii păcătoase
Pentru a ne lua cu Tine-n rai.

Aşa de mulţi au presărat cu ramuri
Şi hainele 'naintea Ta şi-au pus,
S-au bucurat că intri în cetate,
Dar repede Te-au părăsit,Isus,

Atunci când nu s-a întâmplat ce ei au vrut,
Când aşteptările lor nu le-ai împlinit:
Au crezut că rămâi ca Împărat
Şi nu că mergi pe cruce să fi răstignit.

Şi astăzi mulţi creştini la sărbătoare
Se bucură şi Te cinstesc nespus,
Dar,doar prin băutură şi mâncare,
Nu pentru că pe Tine Te iubesc,Isus.

Mulţime multă şi astăzi serbează
Cu bucurie ziua de Florii,
Dar,cât de mulţi Te mai aşteaptă
Şi Te doresc,Isuse ca să revii.

Vrem,Doamne,să cinstim cum se cuvine
Această sărbătoare şi care va urma,
Vrem să trăim mereu în aşteptare
Şi ,până vei veni,vrem a Te lăuda.

Că Tu meriţi din plin a noastră laudă
Şi osanale şi mărire-n veci,
Ne închinăm cu umilinţă şi-adorare
Şi vrem,Isuse,sărbătoarea cu noi s-o petreci.