ALFA
Autor: Corneliu Livanu  |  Album: Frumusetea vesniciei  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de CORNELIU_LIVANU in 30/04/2011
ALFA

„Eu sunt Alfa şi Omega!”,
Zis-a Domnul Dumnezeu
Ce-a creat tot Universul
Numai prin Cuvântul Său.

Mai întâi chemă lumina.
Cerul l-a desfăşurat.
A strâns apele sub boltă
Şi pământul l-a uscat.

A pus iarbă cu sămânţă
Frunze-n pomii roditori.
Şi astfel a fost o seară
Şi un răsărit de zori.

A pus stelele şi luna,
Soarele cel plin de har
Zi de zi să ne-ncălzească,
Să ne dea lumina-n dar.

Luna a primit putere
Peste nopţile de vis.
Stelele de la nălţime
Luminau din Paradis.

Domnu-a despărţit lumina
De-ntunericul deplin
Ca s-arate tuturora
Că El este „Da” şi-„Amin”.

A mai fost o dimineaţă
După noaptea ce-a trecut.
Iar în marea agitată
Peştii mari au apărut.

Multe mari vieţuitoare,
Toate după soiul lor,
Au răspuns, umplând oceane,
Glasului de Creator.

Se vedeau păsări cum zboară
În al primăverii crâng.
Care se umplea de viaţă
Ploi de raze adăstând.

Şi a mai trecut o seară...
Iar când zorii luminau
Creatorul dând poruncă
Animalele-apăreau:

Ursul, leul şi pantera,
Uriaşul elefant,
Lupul, vulpea cea şireată
Şi mistreţul intrigant.

Fiarele-au umplut pădurea
Şi umblau după păşuni,
Fiecare c-o pereche
În corola de minuni.

Era-mpodobit pământul
Cu noian de frumuseţi.
Însă îi lipsea stăpânul
Purtătorul noii vieţi.

În a şasea zi, la urmă,
Domnul l-a făcut pe om
Şi-a lipit cu-a Sa iubire
Un atom cu alt atom.

I-a plăcut frumos să fie
Şi din lut l-a modelat
Creând o fiinţă vie
Care s-a numit Bărbat.

Din Bărbat cree Femeia
Dintr-o coastă de la cord
Ca cei doi tot timpu-n viaţă
Să trăiască în acord.

Le-a dat binecuvântarea
Dumnezeul Creator
Peste tot să stăpânească
În proprietatea lor.

Ei crescând să se-nmulţească,
Să umple pământul tot,
Să-l supună, să-l închine
Pentru Domnul Savaot.

Peste peşti şi peste păsări,
Peste fiare din câmpii
Cei doi soţi aveau puterea
Ce venea din veşnicii.

Le-a dat hrană pe măsură
Un meniu mai sănătos
Şi cu multe vegetale
Din pământul cel mănos.

Creatoru-a dat mâncare
La tot regnul animal,
Din uscatul cel terestru
Sau din aer, sau din val.

S-a uitat Domnul la toate
Şi atunci S-a fericit.
Şi-n a şaptea zi Stăpânul
Bucuros S-a odihnit.
*
Mai târziu privind cu milă
Domnul lumea de nevoi
Şi-a trimis în lume Fiul
Ca să moară pentru noi.

Prin Isus avem odihnă
De-L urmăm prin Duhul Sfânt
Şi-I păstrăm cu pietate
Noul vieţii Legământ.

El e-adevăratul Alfa
Şi Omega de apoi.
Să-I dăm inima întreagă
Şi va fi în veci cu noi.


















Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 2060
  • Export PDF: 77
Opțiuni