UN STROP DE PLOAIE


Un strop de ploaie poartă harul
spre-un aspru bulgăr de pământ,
ca floarea cea mai ofilită
să-şi schimbe plânsu-n vesel cânt.

Venind din cer, el duce lumii
speranţe pentr-un rod mai bun,
când arşiţa străbate câmpul,
ca un distrugător taifun.

Un strop de ploaie strânge praful
ce hoinăreşte prin eter,
să ne împiedice privirea
să nu mai zboare către cer.

Cu harul său el răcoreşte
natura-ntreagă şi pe om
şi face iarăşi să ne-ncânte
o pasăre pe crengi de pom.

Un strop de ploaie creşte iarba
şi fructele ce stau pe ram,
ducând mereu o veste bună
spre neamu-ntreg al lui Adam.

Şi tot el ne mai dă de veste,
din ceruri, de la Dumnezeu,
că printre nori o să apară
un blând şi tainic curcubeu.

Nu-Ţi cer mai mult, o, Doamne sfinte,
decât să-mi dai un singur strop
din ploaia Ta de la Rusalii,
cea din al Duhului potop!

Şi umple-mi inima de Tine,
de cerul Tău cel luminos,
de veşnicia care vine
cu Mirele Isus Hristos.