PĂSTORI ŞI MAGI

De două mii de ani, în lume,
Din cronicile vechi, postume,
Ca nişte psalmi de bucurie
Păstori şi magi dau mărturie

Despre Isus născut în iesle ….
Cântau oştirile celeste
De îngeri sfinţi cu reverenţă
A Fiului etern prezenţă.

Cel ce creiat-a Universul
Şi-n fiecare floare viersul
De armonie şi lumină
Intră ca noi în trup de tină,

Prin Duhul Sfânt primind suflare
În trupul gingaşei Fecioare.
Să-L adorăm, să-I dăm cinstire
Slujindu-L astăzi prin iubire!

În noaptea cea atât de-adâncă
În care suferea Israel încă
Isus Mesia Se născuse ….
Speranţa păcii renăscuse

Sub lespezi grele de obidă.
Stă ceru-ntreg să se deschidă …
Se-nfiora atunci poporul
Că S-a născut Mântuitorul.

De pe câmpii sub cer de lună
Păstori aleargă împreună
Să dea de veste în cetate
Despre minunile-ntâmplate.

Vedeţi, ei n-au prea multă carte.
Dar dragostea-ncepu să-i poarte
Cu marea Veste-a mântuirii
De-atunci pe tot întinsul firii.

Să le urmăm şi noi exemplul.
Ne fie trupul nostru templul
În care Domnul pe vecie
Să stea la noi cu bucurie.

Şi magii vin din depărtare
Atraşi de-o tainică chemare
A unei stele ce luceşte
Şi despre-un Prunc ea le vorbeşte.

E Fiul ce-L născu Maria.
E cel dintâi şi e Mesia.
E Împărat … şi-atuncia magii
S-au închinat golind desagii.

Cu aur, smirnă şi tămâie
Cei trei au vrut ca să-L mângâie.
Dar El lăsă slava cerească
Pe noi să ne îmbogăţească.

Prin magi întreaga-nţelepciune
Slăvea pe Prunc în rugăciune,
Smerindu-se, cinstind iubirea
Ce ne aduce mântuirea.

Din cer o mână li se-ntinde
Şi căutarea lor îi prinde
Acum pe toţi trudiţii lumii
Ce-şi duc cu greu robia humii.
*
De eşti şi tu în căutare
Dar nu de cer şi de salvare,
Ci după-o clipă de plăcere
Şi-un dram de falsă mângâiere,

Mai este timp când steaua sfântă
De sus din ceruri îţi cuvântă
Să cauţi azi neprihănirea
Ce-o dăruie oricui iubirea.
*******