DIMA

E miezul nopţii peste Roma.
Vuiesc departe-n largi ecouri,
Pe mare, tunete de nouri
Şi-n stradă iureş de Sodoma.

Glumesc atâţia cu păcatul
De parcă viaţa capăt n-are
Când moartea cu a ei chemare
Ne va-ntrerupe alergatul.

Se-aud şi marşuri triumfale
Când necredinţa-n hohot râde
De iad, de Cer, de-al morţii gâde
Trecând tăcut şi deal şi vale.

Se pregătesc gladiatorii
Să-şi poarte lupta sângeroasă.
Din camera igrasioasă
Apostolul scrutează norii.

El a-nfruntat cu bărbăţie
Atâtea valuri ucigaşe
Şi mii de spirite trufaşe
Care-au dat lumii doar robie.

Purtând la Neamuri Vestea Bună
Prin adunări de el formate
Cu Duhul Sfânt, cu dor de frate,
El, Pavel, gândul şi-l adună.

În dorul său e toată stima
Spre Timotei, spre Tit în Creta.
Dar parcă vede silueta
A unui tânăr numit Dima.

La început fusese bine
Zidit de Pavel în credinţă.
Dar îi era cu neputinţă
Să se smerească mult pe sine.

Şi Dima copleşit de taine
Care-l vrăjeau pe neştiute
L-a părăsit pe Pavel iute
Punându-şi ale nopţii haine.

Şi pleacă … Oare unde merge ?
Spre care sat, spre ce oraşe ?
Cu-atâtea gânduri pătimaşe
Spre care cer o să alerge ?

Ce forţe l-au robit deodată
De şi-a pierdut din suflet zelul
Şi-a ruginit în duh inelul
Ce i l-a dat cerescul Tată ?!…

Cum a uitat el Legământul
De dragoste şi pocăinţă
Când a primit acea credinţă
Vestită pe întreg pământul ?!…

El a primit învăţătura
Şi-n suflet vestea păcii sfinte
Chiar de la Pavel, drag Părinte,
Prin care s-a-ntregit Scriptura.

Şi-acum, ah!, Dima-l părăseşte
Visând la glorii trecătoare
Care-l târăsc înspre pierzare
Pe-acel ce lumea o iubeşte.

Mai sunt pericole subtile
Pândind pe tineri în răscruce.
Revino Dima, nu te duce
Să-ţi iroseşti şi nopţi şi zile.

Rămâi cu fraţii-n rugăciune,
Cu cei ce plâns-au pentru tine
Ca să-nţelegi cum se cuvine
A harului etern minune!

Prea multe lumea îţi îndrugă.
Nu alerga după himere.
Vei pierde zâmbet şi putere
Şi celui rău îi vei fi slugă.

De vrei să scapi de vechea fire,
De multe patimi şi de glume,
Ca Duhul Sfânt să te îndrume
Isus te-aşteaptă cu iubire.

Deci lasă astăzi calea largă!
Iubirea Mielului ne strânge.
Şi stăm mereu sub al Lui sânge
Păcatele să ni se şteargă.



*********************


27.02.2002