MARTA

Numele de Marta înseamnă
În limba de astăzi o Doamnă.
Cu Lazăr şi-ades cu Maria
Ea, Marta-mpărţea bucuria.

Isus invitat era-n casă.
Betania e-o oază aleasă.
În liniştea cea mai deplină
Venea şi o dulce lumină.

Un har minunat al iubirii
Era un motiv al slujirii.
Maria-i c-o inimă largă
Dar Marta prin casă aleargă.

Se pare c-avea o dorinţă
Un bine venind din credinţă
Să-l facă în zbuciumu-i mare.
Dar Domnul îi dă şi-o mustrare.

În vizita de clipe senine
Ea luptă să iasă cu bine.
Isus îi vorbeşte ca Rege
Să fie atentă ce-alege.

Maria e doar un exemplu
Ce stă ascultând ca-ntr-un Templu.
„Tu, Marta, gândeşte-te bine
Ce vrei să alegi pentru tine?

Vrei harul şi psalmii iubirii
Sau lupţi doar cu gândul cârtirii?”
În drum spre Cetatea de slavă
Eşti bobul de grâu... sau eşti pleavă?

Credinţa cea practică-nvaţă
Cu Domnul să stea faţă-n faţă.
Iar dacă inima-i deschisă
Primi-vom pacea Lui promisă.

Nădejdea vine să-nflorească
Şi dragostea mereu să crească
Prin sacrificiu în lucrare
Când suntem mici şi El e mare.

Aceasta-i partea cea mai bună
Prin care vom primi cunună.
Şi nicio forţă n-o să poată
Din dragostea Lui să ne scoată.
*
Isus ne dă la fiecare
Un dar, un vis şi o lucrare.
Să-I împlinim în toate visul
De vrem în ceruri Paradisul.

Luceafărul de dimineaţă
Ne dă un nou imbold la viaţă.
Venind din zarea cea albastră
Isus Cristos e partea noastră.

Să-I fie inima drept casă
Şi dragostea o chiparoasă.
Iar trupul nostru jertfă vie
Să I-l predăm pentru vecie.