DESCHIDE-TE CA ŞI O FLOARE!
Eu mă deschid ca şi o floare
Spre Soarele etern Isus
Când port o cruce pe cărare
Şi cad sub ea ades- răpus.
Isus din cer mă înţelege.
El a căzut sub crucea grea
Să-mi dea prin har o nouă Lege
Şi-n duhul meu a vieţii stea.
Sunt singur parcă azi în luptă.
Doar Domnul m-a vegheat mereu
Cu pacea Lui cea ne-ntreruptă
Ca un garant din Dumnezeu.
Eu văd şi semne de-oboseală
Şi ochi căzuţi în Ghetsimani
Ce fug de-a suferinţei şcoală
Şi sunt ai cerului duşmani.
La ce ne-ajută ritualul
Şi formele slujirii reci
Când părăsit-am idealul
Iubirii ce nu moare-n veci ?!
Şi ce folos de alergare
Când ţinta încă n-am atins
Şi lumea cu a ei splendoare
Tot zelul inimii l-a stins ?!
Eu mă deschid ca şi o carte
În faţa Duhului cel Sfânt
El să-mi dea viaţa fără moarte
În vasu-acesta de pământ.
Prea multe căi păreau că-s bune
Dar duc la urmă în abis.
Cei ce n-au timp de rugăciune
Nu cred Cuvântul biblic scris.
Reformă nu-i fără morală
Oricâte norme vom avea.
Fără Isus ni-i viaţa goală
Şi n-are nici un sens în ea.
Clădim mereu democraţie,
Biserici, preoţi şi mireni,
Şi respirăm filozofie
Ca cei dintâi atenieni.
Dar unde-i ţinta vieţii noastre ?
Pe care drum mai suntem noi,
Cei ahtiaţi de zări albastre
În criza lumii de apoi ?!
Ce fel de duh ne-nsufleţeşte
Pentru mandatul cel ceresc
Când necredinţa-n lume creşte
Şi vestitorii obosesc ?!
Mulţimea e şi azi flămândă
Şi drumurile sunt pustii.
Iar deznădejdea stă la pândă
Ca şi pantera din prerii.
Isus e-acelaşi şi lucrează
Prin Duhul Sfânt şi azi ca ieri
Când sfinţii Săi acţionează
Purtându-şi reciproc poveri.
El vindecă şi înnoieşte
Echipele de lucrători.
Prin har Biserica Lui creşte
Privind spre Cer mai sus de nori.
Primiţi şi voi azi viziunea :
Trăiţi ca mieii din câmpii
Şi veţi vedea curând minunea
Schimbărilor din temelii.
Eu mă deschid pentru lucrarea
Iubirii fără de apus
Purtând spre alţii Îndurarea
Ce mântuirea ne-a adus.
Uniţi în gânduri şi în fapte,
De Duhul Sfânt mereu lipiţi,
Vom scoate din a lumii noapte
Pe cei ce zac înlănţuiţi.
E şansa noastră-n acţiune
Spre cei din Duhul Sfânt născuţi :
Deci să venim în rugăciune
Pentru toţi oamenii pierduţi.
Eşti mântuit şi ai credinţa.
Trăieşti în Casa lui Isus.
Dar cum stai tu cu pocăinţa
Când eul e pe cruce pus ?
Şi cum mai răspândeşti parfumul
Trăirii pentru Dumnezeu
Ca alţii să-ţi urmeze drumul
Când dau de bine sau de greu ?!
Deschide-te ca şi o floare
Spre Soarele fără apus
Purtând o roadă cu răbdare
Ierusalimului de Sus.
*****