Cel ce-n noapte așteaptă venirea
Dar în lămpi untdelemnu-i lipsește
Cum va putea urmărirea-i
Spre răpire pe el să-l îndrepte

Nu va spune el oare atunci
Cînd răpirea va fi trîmbițată
,,Pentru ce Tu Doamne m-alungi
Nu sunt fiu al aceluiași Tată,,

Ești creat de acelaș Părinte
Doar că lampa-ți este străină
Templul Duhul și tainele sfinte
Le-ai făcut o eternă ruină

N-ai lăsat Duhul sfînt să lucreze
Și pe Mini m-ai ținut doar pe cruce
Cînd cuvîntul putea să-ți salveze
A ta viață ce-n moarte te duce

Am vorbit prin proroci totdeauna
Ca să poți să te-ndrepți iar pe cale
Și cînd greu îți purta ea furtuna
Te-ncredeai în a ta rea purtare

Totdeauna ai spus că e bine
Doar aceea ce tu hotărăști
Niciodată la sfat tu cu Mine
Nu ai stat despre tini să-Mi vorbești

Cînd ispita venea să te-ncerce
De statornic tu ești în credință
Te uitai la puținul tău pește
Și la pîine zicînd,,Îmi ajunge,,

Încercării prin dragostea blîndă
Tu-i spuneai,, e blestem de la Domnul,,
Pe cînd Eu Ți-am propus viață sfîntă
Nu pe cea ce-o trăește el –omul

Niciodată n-am vrut să ajungi
În această zi de necaz
Înaintea Mea tu să plîngi
Pe cînd frații se știu în extaz

***
Pentru voi cei cu lampa deșeartă
Azi am pus aceste cuvinte
Ca oricini va vrea să le vadă
Cercetat să fie în minte
Și în inimă Tatăl să-i pună
Untdelemn din belșug pentru lampă
Să-și aducă-n a Domnului mînă
A lui viață lipsită de slavă,
Amin!