VIZIUNEA LUI MICA
Autor: Corneliu Livanu  |  Album: Aripi de slava  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de CORNELIU_LIVANU in 14/05/2011
VIZIUNEA LUI MICA

Ca turma de oi pe un munte
Israelul n-are păstor.
Citeşti doar nelinişti pe frunte
Şi soarele-ascuns e în nor.

Nu vor să se-ntoarcă acasă.
Ramotul îl vor înapoi.
Ceva pe soldaţi îi apasă
Şi parcă se simt tot mai goi.

Profeţii cei falşi încercară
Să toarne curaj în Ahab.
Dar pe Iosafat o povară
Îl face să fie mai slab.

Pe mulţi îi cuprinde chiar frica.
Se-aşteaptă-un mesaj mult mai clar.
Ahab îl urăşte pe Mica.
Dispreţu-i va fi în zadar.

Ahab nu primeşte cuvântul
Ce Mica acum l-a rostit.
El simte că-i fuge pământul
Pe care semeţ a păşit.

”Nu spun eu că Mica vorbeşte
Doar rău despre mine oricând ?!…”
Profetul prin Duh îl priveşte
O taină din ceruri spunând :

”Din ceruri o rază coboară.
Şi Domnul întregii oştiri
De slava Lui Se înconjoară
Şi Se întreabă din priviri.

„Cum va cădea Ahab în luptă
Chiar la Ramot în ceasul greu ?!”
Şi-un duh bătrân, cu faţa suptă,
A dat răspuns lui Dumnezeu :

”Voi fi un duh de amăgire
Pentru profeţi, pentru-mpărat,
Şi îl voi duce la pieire!”
”Să faci precum ai cuvântat!”

Şi lupta grabnic se încinge.
Se dă pentru un singur om.
Şi nimeni parcă nu învinge
Cum scrie-n Deuteronom.

Fugea şi Iosafat din luptă
Era atât de indecis.
Prin goana lui cea ne-ntreruptă
El împlinea ce Domnu-a zis.

De o săgeată la-ntâmplare
Ahab ajunse grav rănit.
Pierzând şi sânge şi culoare
El până seara a murit.

Oştirea se împrăştiase.
Israelul era înfrânt.
*
Noi vom culege mari ponoase
Când n-ascultăm de Duhul Sfânt.

Printr-o figură solitară
Profetul îl ferea de rău.
Şi-Ahab putea ca să nu piară
De-ar fi primit mesajul său.

I-a fost sfârşitul ca şi viaţa
O noapte neagră şi-un chin greu
Sfidând şi respingând povaţa
Profeţilor lui Dumnezeu.

Ahab de-atunci ne reprezintă
În evul negru de păcat
Cât timp nu-L mai avem ca ţintă
Pe Domnul cel adevărat.

Când instalăm idolatria
În orice colţ pe-acest pământ
Atunci atragem doar mânia
Părintelui din cerul sfânt.

Chiar dacă noi purtăm un Nume
Cu care-adesea ne fălim
Vom fi mereu respinşi de lume
Când adevărul nu-l trăim.

Ahab purta o cutezanţă
De împărat în Israel.
Cu Iosafat în alianţă
Credea că nimeni nu-i ca el.

Credea că platoşa-l ajută
Şi sirienii vor cădea.
Dar o săgeată nevăzută
s-a-nfipt adânc în coasta sa.

Aceasta-i moartea care vine
Şi ne stă-n faţă permanent.
Ia seama cum trăieşti creştine!
În lupta vieţii fii atent!

E-o luptă cu urmări fatale
De nu trăieşti pentru Isus,
Cu gândul revenirii Sale
Ca Mire drag din cer de sus.

Săgeţile-negresc văzduhul .
Cel rău răcneşte ca un leu.
Dar tu fii treaz oricând prin Duhul
Şi-ascunde-te în Dumnezeu.

***




Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 768
  • Export PDF: 86
Opțiuni