POEM DE NUNTĂ
lui Ica şi George
CADRUL NUPŢIALl
La o nuntă în credinţă,
- Cum în Biblie stă scris -,
se adună
împreună
cu aceeaşi năzuinţă,
fraţi iubiţi
şi dragi surori
într-un duh de rugăciune,
cu podoabe şi cu flori:
şi copiii şi bătrânii,
şi cei tineri cu cântări
soli veniţi din patru zări.
Toţi sunt plini de fericire
Şi de zel aprins în piept.
Căci a lui Isus iubire
Se reflectă în privire,
În cuvântul înţelept
Şi în inima curată.
Şi acum,
Ca niciodată
Se porneşte lin cântarea
În mai toată Adunarea.
Se citeşte un verset
Despre nuntă, despre har,
Despre drumul spre Calvar...
Dar în freamătul mulţimii
Care creşte,
Care vine
Ca un zumzet de albine,
Se arată
Dintr-odată
Plini de dor şi de iubire,
Şi de voioşie sfântă
Ce pe orice om încântă:
O mireasă şi un mire.
O, ce mare fericire
Poţi citi pe faţa lor!
Nu-i pe boltă nici un nor,
Nici o umbră în privire.
Numai floare cu polen
Ce zâmbeşte ca-n Eden.
Şi cu multă bucurie,
Dintr-o amintire vie,
Inimi calde de părinţi
Trăiesc anii ce s-au dus
Undeva în veşnicie.
Ieri,
Copii ce-abia îngână
O silabă, un cuvânt.
Astăzi,
Miri cu dor nespus
Să slujească plini de-avânt
Domnului, Mirelui sfânt.
Ieri,
Sfioşi, ţinuţi de mână
Până-n pragul şcolii chiar.
Astăzi,
Tineri, plini de har,
De realizări măreţe
Vor s-aducă pe altar,
Sfântul inimii prinos
Mirelui etern, Cristos.
Ieri,
Adolescenţi zglobii
Explodând de bucurii
Că se-apropia vacanţa.
Astăzi,
Şi mai bucuroşi
Că-i aşteaptă minunată
Nu vacanţa neuitată
Cea la munte sau la mare,
Ci a vieţii lor cărare!
Drum în doi,
Cu totul nou,
Colorat ca un tablou:
Când cu razele de soare,
Când cu norii de-ntristare,
Când cu demoni, când cu îngeri,
Când victorii, când înfrângeri.
Drum cu flori de primăvară
Sau cu brumă în grădină,
Cu căldură-n miez de vară
Sau cu ger de iarnă plină.
Drum cu zori de dimineaţă
Sau cu umbrele-nserării,
Când cu vânturi, când cu ceaţă,
Dar având sclipiri pe faţă
Din noianul îndurării.
MIRELUI
Frate mire,
Către tine cu iubire,
Se îndreaptă bucuros,
Mirele cel glorios
Să-ţi arate desluşit
Pentru viaţa ta de-acum
Rolul tău cel fericit
Pentru-al căsniciei drum.
El te-ndeamnă să veghezi.
Dragostea să ţi-o păstrezi
Ne-ntinată.
Şi să nu te-abaţi nicicum
De pe Calea Lui cea sfântă.
Să slujeşti în toată viaţa
Adevărul şi Lumina.
Când păcatul se-nfierbântă
Împotriva ta,
Şi când se ridică tina
Şi furtuna grea,
O, atunci tu nu uita:
Domnul e cu tine!
El îţi dăruieşte ţie
Pace sfântă, bucurie
Din belşug,
Trupului tău sănătate
Şi putere,
Iar în suflet mângâiere.
Însă mai presus de toate
Domnu-ţi dă acum în dar
Un mărgăritar
Din nemuritoarea slavă.
El ţi-a pregătit
Dintr-un strat frumos de flori
Scumpă şi suavă,
Albă ca şi zorii
(semn de mari victorii)
o floare aleasă:
dalba ta mireasă!
Vântul de-o va bate
Aspru prin livezi
Şi de-i va aduce
Tristă ofilire
Tu c-un zâmbet de iubire
s-o înviorezi.
Când mulţi soţi mai dau din coate
Tu să-i duci mereu povara.
Prin iubire şi dreptate
Să te porţi cu ea în toate
Precum Avraam cu Sara.
Nu-ţi uita nicicând menirea
Să-ţi zideşti de astăzi casa
Şi să fii ca şi Isus
Care Şi-a iubit Mireasa
Când murea pe cruce pus.
MIRESEI
Soră scumpă,
Tu ai fost aleasă
De-acest mire
Cu statornică iubire
Să-i fii azi mireasă.
Cu fruntea senină
Şi inima plină
De speranţă sfântă,
Priveşte în zare
Marea Sărbătoare
A Nunţii divine.
Domnul şi pe tine
Te-a chemat.
Dacă-L vei urma
Cu suflet curat
Pe cărarea ta.
Binecuvântări de sus
Domnul îţi va da.
Astfel tu în toate,
- Şi la bine şi la rău -,
Vei fi o cunună
Bărbatului tău.
Îi vei da dreptate.
Vei fi gospodină bună.
Îi vei fi mereu
Mână de-ajutor
În necazul greu.
De-i vei fi supusă,
Blândă, iubitoare,
Tu vei fi condusă
În triumf deplin
Spre Raiul divin.
Plină de răbdare,
De-al iubirii dor,
Tu vei fi în casă
Tainicul izvor
De încredere aleasă.
Astfel albul de mireasă
Va fi cel de pe Tabor.
Dragostea,
Bucuria,
Pacea şi credincioşia,
Bunătatea şi răbdarea,
Înfrânarea,
Facerea de bine
Şi blândeţea
Să-ţi sporească frumuseţea
Din sufletul tău.
Domnul ţi-a cules
De prin lunci şi văi
Sclipiri de văpăi
Şi urări de soare.
Iar pe-al vieţii tale drum
Mâna Sa ocrotitoare
Îţi dă azi cu drag un crin
De iubire plin.
Inima-ţi să-i fie
Vasul primitor,
În care sădit cu dor
El să înflorească
Şi să răspândească
Dulcele-i parfum.
Să-l păzeşti de-acum
Cu gând fericit
De vântul cel rău
Căci crinul iubit
E chiar soţul tău!
N-ai să fii nicicând sedusă
De al lumii glas mieros
Dacă împlinind Scriptura
Îl vei asculta supusă
Ca şi pe Cristos.
BINECUVÂNTĂRILE
Aceasta-i lucrarea
Dumnezeului cel Sfânt.
El să vă călăuzească
Către Cer,
De pe pământ.
Să vă binecuvânteze
Cerul înstelat
Sufletul curat
Holdele de grâu
Apele din râu
Codrul răcoros
Vântul unduios
Dorul împlinirii
Pe calea iubirii.
Casa voastră fie plină
De-armonie, de lumină.
Pâinea să nu vă lipsească
Pentru trup şi cea cerească.
Să aveţi tot ce se cere:
Sănătate şi putere.
Fie astăzi nunta voastră
Între poze şi urări,
Cu atâtea-mbrăţişări,
Un model de pregătire
Pentru Nunta cea eternă,
Din Oraşul cel de sus,
Unde Mirele Isus
Ne va duce-odată-Acasă
Ca să-I fim cu toţi Mireasă.