SLAVA LUI CRISTOS

Păcatul ne-a lipsit de slavă,
Dar Învierea lui Isus
Ne dă o slavă mult mai mare
În Ţara dragostei de sus.

Aici, în tina trecătoare,
Noi gemem des şi-L aşteptăm
Precum tânjeşte după soare
Un mac pe care-l semănăm.

În suferinţele tăcute,
Noi nu-nţelegem rostul lor;
Dar toate luptele pierdute
Ne duc treptat spre Salvator.

N-avem prin merite salvarea,
Şi nici victorii pe pământ
Decât când am ales cărarea
Credinţei în Isus cel sfânt.

Noi nu vedem tot ce se-ntâmplă
În infinitul Univers,
Dar credem că Stăpânul vieţii
Veghează peste-al nostru mers.

Lumina Lui ne tot arată
Cum să trăim mereu prin har
Păstrând în inimi curăţia
Ca nufărul pe-un lac murdar.

Cu cât Cuvântul ne pătrunde
Adânc în inimă şi-n os,
Noi vom putea-mplini lucrarea
Şi voia sfânt-a lui Cristos.

Când mulţi aleargă după Fire
Şi după gustul lumii lor,
Pe noi azi Duhul ne conduce
Spre chipul blândului Păstor.

El ne şopteşte-ncet, în taină:
„Urmaţi-Mă şi sunt cu voi!“
Puterea curge ca uleiul
Când una-n rugă sunt cei doi.

„De se unesc şi cer un lucru“,
Ne spune Domnul prin Cuvânt,
„Ei vor primi răspuns din ceruri,
Chiar de la Tatăl Meu cel Sfânt.

Dar de-aţi greşit şi n-aveţi pace,
Povara vă e tot mai grea,
Veniţi ca să vă spăl în sânge
Şi să vă dau iertarea Mea!“

Aşa din slavă ne vorbeşte
Cristos cel înviat din morţi.
Creştine biruit, ascultă-L!
Nu zăbovi la alte porţi!

Şi nu te duce ca şi Iuda,
– Oricât de mult ai fi greşit –
La marii preoţi plini de ură:
Pe Domnul, ei L-au răstignit!

Aici e vorba despre-alegeri.
La cine mergi să fii salvat?
La omul plăsmuit din tină?
Sau mergi la Cel fără păcat?

Aşa făcut-au Magdalena
Şi Petru, Toma şi Zacheu.
Te cheamă Domnul sfânt din slavă
Să vii acum la Dumnezeu.

Lăsând mândria firii moarte,
Tu nu mai eşti un osândit.
Isus te-asigură şi-ţi spune:
„Credinţa ta te-a mântuit!“