RUGA DE PE CRUCE

Psalmul 22

Doamne, Eu, Fiul durerii
dintre toţi cel mai iubit,
azi Te-ntreb printre suspine:
- Pentru ce M-ai părăsit ?

Pentru ce Mă laşi în lume
singur, fără ajutor,
şi Te depărtezi de Mine
ca o aripă de nor ?

Strig şi ziua, strig şi noaptea
şi odihnă n-am nicicum.
Totuşi Tu eşti sfânt în toate:
şi-n trecut ca şi acum.

În Tine părinţii noştri
se-ncredeau cu-adânc folos.
Şi din grelele necazuri
braţul Tău cel bun i-a scos.

Însă Eu nu-s decât vierme.
Cu ocară Mă hrănesc.
Cei ce poartă-n suflet ură
râd şi Mă dispreţuiesc:

"El S-a încrezut în Domnul!
Să-L salveze Cel Prea Sfânt
dac-atâta Îl iubeşte,
cum zisese plin de-avânt!"

Da, Tu M-ai trimis în lume
şi Mi-ai pregătit un trup,
ca s-aduc oricui lumina,
lanţul Celui Rău să-l rup.

Tu-Mi eşti Turn. Tu-Mi eşti Cetate,
cel mai sigur adăpost.
Nici o clipă fără Tine,
Doamne, nicăieri n-am fost!

Nu pleca, deci, de la Mine
în al morţii negru ceas!
Toţi ai Mei se depărtează,
numai Tu Mi-ai mai rămas.

Nişte tauri Mă-nconjoară.
M-au străpuns atât de greu.
Iată-i cum răcnesc de tare
şi M-ameninţă mereu.

Sunt ca apa care curge.
Oasele Mi se despart.
Inima-Mi e-un vas de ceară
pe care focul l-a spart.

Mi s-a dus toată puterea.
Zac pe cruce ca învins.
Tu M-ai zvârlit în ţărână,
Tată bun din necuprins!

Nişte câini Îmi dau târcoale.
Cuie Mi-au bătut în mâini.
Urlă însetaţi de sânge
ca şi lupii pe la stâni.

Toate oasele uscate
aş putea să Mi le număr.
Dar M-apasă grea durere
şi în coastă şi în umăr.

Hainele-Mi le-mpart cu grabă.
Iar pentru cămaşa Mea
fac un sorţ ca să n-o rupă,
ci doar unuia s-o dea.

Dar Tu, Doamne-Atotputernic,
Tu, Acel ce n-ai hotar,
vino să-Mi alini durerea,
căci Mi-e chinul prea amar!

Voi vesti falnicu-Ţi Nume
fraţilor prin Adunări
să se ducă Vestea păcii
până-n cele patru zări!

Lăudaţi cu-nflăcărare
pe-al răscumpărării Domn!
Nu vă pierdeţi timpul vieţii
în al nepăsării somn.

Căci El nu dispreţuieşte
necazul celui sărac.
Şi nici nu-i ascunde faţa
cum prea mulţi adesea fac.

Toate marginile lumii,
toate işi vor aminti
îndurarea Ta bogată
şi la Tine vor veni.

Şi Te vor sluji cu râvnă
lăudându-Te mereu
căci aici şi sus în slavă
numai Tu eşti DUMNEZEU!