Chiar dacă trec prin pustiu,
Prin deşert şi suferinţă,
Caut izvorul cel viu
Care să-mi dea biruinţă…
Chiar dacă norii sunt negri,
Şi cerul nu-l pot vedea,
Ştiu că-n asfinţitul serii
Soarele va apărea…
Chiar dacă-s furtuni amare
Şi sunt umbre-n jurul meu,
Tata-mi va da alinare
Va trimite-un curcubeu!
Chiar dacă oamenii toţi
Nu-mi mai dau o şansă-n lume,
Tu îmi spui: "Luptă, căci poţi!,
Luptă, căci Eu ţi-am dat nume…"
Şi chiar dacă este greu
Pe pământul suferinţei,
Eu mă-ncred în Dumnezeu,
Merg pe drumul biruinţei!
"Chiar daca" este o poezie care exprima in scurte cuvinte dependenta de Domnul nostru si biruinta care vine din credinta in El.