SMERENIA LA OSPEŢE

(După Luca 14.1-11)

În ţinutul Galileea,
acum douã mii de ani,
a umblat Mântuitorul
urmãrit de mulţi duşmani,
vindecând, fãcând mult bine
celor care-L cãutau.
Şi din vorba Lui duioasã
haruri sfinte izvorau.

Era ziua de odihnã.
Un fruntaş, un fariseu,
a chemat la el în casã
pe Fiul lui Dumnezeu.
Fariseii, puşi pe ceartã,
Îl pândeau cu gând viclean.
Şi ca sã-I gãseascã-o vinã
iute-au înjghebat un plan.

La Isus venise tocmai
un bolnav cu suflet frânt
care cãuta salvarea
în puterea Celui Sfânt.
Domnu-Şi îndrepta privirea
spre rabini şi farisei,
parcã Se certa cu gândul
ce sãlãşluia în ei :

"Legea voastrã nu permite
vindecarea în Sabat ?"
Şi luând pe om de mânã
El pe loc l-a vindecat.
Ei tãceau. Omul plecase.
Dar din nou vorbi Cristos :
"Cine dintre voi, de-i cade,
într-un loc periculos,

un copil nu-l scoate-afarã
chiar Sabatul încãlcând ?
Poate inima sã-l rabde
pentru al odihnei gând ?
Sau de i-a cãzut o oaie
într-o groapã şi-a aflat,
va rãbda el ca sã treacã
ziua sfântã de Sabat ?"

Însã fariseii mândri
nicio vorbã n-au mai spus
cãci la masa ce se-ntinse
blând Se aşezã Isus.
Se-aduceau bucate multe.
Timpul se scurgea uşor.
Domnul începu o pildã
ca un murmur de izvor :

"Dacã eşti chemat la nuntã
de-un prieten foarte bun
sau de-o rudã-apropiatã,
nu te aşeza, îţi spun,
chiar în locul cel de frunte.
Printre ceilalţi oameni grei
s-ar putea sã fie unul
mai cu vazã printre ei.

Şi atunci stãpânul casei
la ureche-ţi va şopti :
"Locu-acela-i pentru dânsul.
Vã rugãm veniţi aci !"
Şi-astfel scaunul din urmã
oare cum îl vei afla ?
Toţi se vor uita la tine,
frate, spre ruşinea ta.

Dar când te aşezi la masã
într-un loc neînsemnat
gazda va veni sã-ţi spunã :
"Dragul meu, eu ţi-am pãstrat
locul cel mai bun, în faţă.
Nu mai sta, te rog sã vii !"
Şi atunci de bucurie
ochii tãi vor fi mai vii.

Cãci oricine se înalţă
va cãdea, se va smeri.
Iar acel ce se smereşte
harul sfânt îl va primi !"
*
Tatãl astãzi vã invitã
chiar la Nunta Fiului,
nu ca oaspeţi de onoare
ci sã fiţi Mireasa Lui.

Locu-i pregãtit acolo.
Pregãtiţi-vã şi voi !
Mirele e-atât de-aproape.
Noaptea lumii este-n toi.
"Deşteptaţi-vã fecioare !",
strigã astãzi Duhul Sfânt.
Pregãtiţi-vã uleiul
vieţii voastre pe pãmânt !

Dacã eşti smerit acuma
sus în Rai vei fi-nãlţat.
Dar de umbli cu mândrie
pe pãmânt vei fi lãsat.
Iar când vine Judecata
tu vei coborî mai jos
cã nu te-ai smerit aicea
ca sã umbli cu Cristos.

Harul vieţii te îndeamnã
sã asculţi, sã te smereşti.
Pãrãseşte, deci, mândria
firii tale pãmânteşti.
Şi primeşte-o nouã fire
printr-o naştere de sus
ca s-ajungi la Marea Nuntã
şi sã stai lângã Isus.