CREDINŢA TA

Credinţa Ta, Isuse dulce,
sã-mi fie scut şi adãpost
cum ucenicilor prin lume
Tu Însuţi pãzitor le-ai fost.

Credinţa Ta sã-mi dea putere
sã Te slãvesc înflãcãrat
şi când mi-e cerul plin de soare
şi-atunci când noaptea s-a lãsat.

Credinţa Ta sã mã înveţe
cum trebuie sã Te slujesc
şi-n cea mai mare sãrãcie
dar şi-n belşugul pãmântesc.

Credinţa Ta, doar ea sã-mi spunã
iubind ca Tine cum sã fiu
un rob smerit care slujeşte
dar poartã inimã de fiu.

Credinţa Ta e-atât de sfântã !
Prin ea mã uit în Paradis
şi vãd Cetatea cea eternã
în cel mai plin de glorii vis.

Credinţa Ta doresc, Isuse,
s-o apãr şi s-o cânt mereu
cãci ea mi-aduce stropi de soare
oricând urcuşul mi-este greu.

Credinţa Ta sã-mi umple viaţa
pânã în clipa când Isus
Tu vei veni în slavã mare
sã zbor şi eu cu Tine sus !