SUB CRUCE

Când sunt de drumuri istovit
Şi sufletul mi-e plin de jale
Te-aştept, Isus, cu duh smerit
sub umbra grea a crucii Tale.

Azi crucea mã apasã greu.
Pãstrez în mine doruri sfinte.
Şi lupt s-ajung la Dumnezeu
chiar şi prin rugi fãrã cuvinte.

Mulţi din urmaşii Tãi, Isus,
Ţi-au pãrãsit de mult iubirea
când duhul lumii i-a rãpus
sfidându-le neprihãnirea.

Pe cruce Tu ai fost strãpuns.
Fiorul iarãşi mã pãtrunde
cãci tauri negri Te-au împuns
cu cornul urii furibunde.

O altã rugãminte n-am :
mã-ndrept spre Tine ca tâlharul,
ca fiu pierdut de-al lui Avraam
ce-n tainã Îţi implorã harul.

O inimã mai bunã-n piept
doar pentru Tine de-azi sã batã.
Din dragoste, pe drumul drept,
s-ascult porunca Ta curatã.

Durerea parcã mi-a trecut
de când Ţi-am ascultat Cuvântul,
de când mi-ai şters al meu trecut
şi inima mi-o umple cântul.

Un psalm ceresc, un dulce cânt
sã-mi fie, Doamne, orice fapte.
Sã nu mã stingã niciun vânt
când va sufla nebun în noapte.

De-a crucii ranã neînfrânt,
sã ţin cãrarea Ta divinã,
sfârşindu-mi traiul pe pãmânt
s-ajung în Ţara de luminã.