În umbra visului te-aştept
Şi clipe lungi se scurg încet...
Se `nalţă luna ca un domn
Al nopţii gri, privind la om...

Îmi saltă ochii în pustiu
Şi mângâiat nu pot să fiu.
Degeaba simt privirea ei...
Mireasma florilor de tei...

Căci te aştept şi Tu nu vii,
Cu ochii-Ţi calzi, să mă învii...
Aştept, şi clipe în zadar
Se scurg încet ca un calvar...!

Te cheamă inima-mi cu dor
Şi simt parcă, încet, cum mor...
Şi sufletu-mi tânjeşte greu...
Oh! Vino azi, alinul meu!

Cum arde focul în cuptor,
Îmi arde inima de dor!
Dar nu se-apropie al Tău pas
Şi nu se-aude al Tău glas!

Pe cer dansează stele mii,
Şi vântul cântă melodii...
Pârâul curge ca un vis,
Departe-aleargă-n câmp deschis...

Iar eu privesc, aştept şi plâng...
Suspină gândul ars în crâng...
Şi nu mai vreau nimic mai mult:
Doar să Te vad şi să Te-ascult!

În umbra visului Te-aştept
Şi clipe lungi se scurg încet...
Aştept privind cu dor în sus,
Să te cobori, iubit Isus!