Domnul vieții e Isus!


Să fiu cu Domnul Vieții vreau
Și doar pe El să Îl urmez
În veci de veci cu El să stau
Aceasta, este al meu crez!

De-ar trebui să rabd ocara,
Jigniri, batjocuri, umilință,
De pentru alții sunt povara,
Pentru Isus, lupt cu credință.

Iar ura, sila, umilința,
Pentru al meu Domn îmi par ușoare.
Eu, Lui Îi cer să-mi dea voința
Să rabd, atuncea când mă doare.

Mă mâhnesc vorbele de ocară,
Indiferența doare rău,
Îi văd pe cei ce vor să pară
Că îmi sunt prieteni când mi-e greu...

Dar nicidecum ei nu sunt drepți
Deși apar corecți, pioși.
Ba uneori, sunt incorecți
Deși se arată credincioși.

Toți suntem oameni și greșim,
Și regretăm, ne pare rău...
De facem rău, mult ne căim
Și Îl rugăm pe Dumnezeu,

Să uite, să ne dea iertare,
Păcatele să ni le șteargă
Și să ne dea credința mare
Ale noastre firi să le înțeleagă.

Inima să ne curățească
De pizmă și de răutate
Și-ale noastre firi să liniștească
Cu El, la Tatăl s-avem parte.

Al nostru eu să îl înfrângem
Și să răbdăm, orice ar veni
Iar prin credință să ajungem
Să fim cu El, în orice zi.

La cer ne așteaptă nemurirea
Și bucuria, ne așteaptă,
Noi știm, acolo-i fericirea
Să Îl urmăm pe calea dreaptă!


Amin

Câmpia Turzii, 22 aprilie 2011