Privesc către Tine

Ridică-mă Doamne din hău
Şi pune-mi piciorul pe stâncă
Smulge din mine tot ce e rău
Spală-mă-n sfânt sângele Tău
Şi adu-mi pocăinţa adâncă.

Har adu-mi Doamne din rai,
Căci toate prin Tine se-arată.
În dreptu-mi o Doamne de stai
Smerită te rog, voinţă să-mi dai,
Putere de-nfăptuire curată.

Orice dar bun, vine de sus,
De la Tine Părinte-al luminii
În inimă Undelemn când e pus,
Căinţă şi har cu El este-adus
Şi-ncep să-nflorească toţi crinii.

Privesc către Tine cu sufletul greu
Mă arde păcatul, mă doare!
Ridică povara din sufletul meu
Rănită strig către Tine mereu
Adu-mi în viaţă iar soare!

amin