Tinereţea


Greu încercată-n viaţă cu un copil de mâna
Îmi căutam norocul, era greu de găsit
Credeam că sunt de acuma, propria mea stăpână
Teama, nesiguranţa, mereu m-au amăgit

Nu eram încă tare cum imi plăcea să fiu
Încă aveam nevoie de prea mult ajutor
Mi-ar fii plăcut mai multe sa aflu şi să ştiu
Eram cu fiul meu, n-aveam însoţitor

El s-a pierdut pe drumul prea scurt făcut în doi
Şi boala l-a răpus lăsând tot ce e-n lume
Şi a plecat departe, s-a despărţit de noi
Şi i-a rămas doar fiul, să-i poarte al său nume

Viaţa trecea nainte cu bune şi cu rele
Şi dacă temelia, nu e-n Isus Hristos
Nimic nu merge bine , toate-s ca vai de ele
Când crezi ca le faci bine, toate îţi ies pe dos

Eram prea-nsingurată şi-un suflet căutam
Care să mă ajute şi să ma înţeleagă
Şi fară bani, săracă, învinsă mă simţeam
Atât de strâmtorată, cine putea s-aleagă ?

O tânără prea tristă şi prea însingurată
O pradă prea uşoară la un om vanitos
Imi era greu să cred, ştiam că-s înşelată
Cel care promitea, era un mincinos

Eu eram doar o oază de pură tinereţe
Care i-ar fi plăcut, dar totul în secret
Nu excelam prin bani şi nici prin frumuseţe
Îmi iubea caracterul, care -mi era discret

Ştiam că nu fac bine şi ce fac e păcat
Familia să îşi lase, nicicum nu se putea
Şi în genunchi m-am pus, pe Domnul L-am rugat
Să îl îndepărteze, să-l ia din viaţa mea

Isus m-a ascultat, tristeţea mi-anţeles
Aveam o mângâiere, l-aveam pe fiul meu
Cu al Său ajutor, eu bine am ales
Gândul mi-am îndreptat din nou spre Dumnezeu

Noi doi pe drumul viţtii trişti, neajutoraţi
Voiam o viaţă a noastră, o casă, un cămin
Şi bâjbâiam ici colo, străini, înfricoşaţi
Nu trece un necaz şi două, trei, mai vin

Pe drumul vieţii mele un om am întâlnit
Dezamăgit şi el, dar de Isus ştia
Prin încercări trecând şi el L-a părăsit
Dar plin de remuşcări, acum Îl căuta

Şi ne-am unit destinul, doua vieţi rătăcite
Aveam de acum o casă şi-o viaţă în iubire
Spaima, dezamăgirea, de amandoi trăite
Voiam să se sfârşească şi s-avem fericire

Si pas cu pas pe Tine Isus iar Te-am aflat
Din gura unui om fără prea multă carte
Am înţeles de jertfa şi viaţa ce Ţi-ai dat
De planul mântuirii, de toate a Tale fapte

Nimeni nu mă oprea s-ascult cât îmi doresc
Şi acuma socoteală nicicui nu i-am mai dat
Şi-am început din nou să mă îndrăgostesc
De Tine Domnul meu, ce erai pur, curat

Omul ce mi La-i dat de acum să mă-nsoţească
Multe mi-a spus de Tine, de măreţia Ta
Eu îi sunt ajutor, el sa ma sprijinească
Ca să fiu hotarită, să-Ţi dedic viaţa mea

Eram prea însetată şi parcă ameţită
De câte am aflat de chinul Tău la cruce
Parcă nu eram eu şi viaţa-mi rătăcită
Voiam ca pân la capăt, toate să le pot duce

Şi viaţa Ţi-am predat iubitul meu Isus
Am făcut legământul ce mi-l doream de mult
S-a bucurat tot cerul şi îngerii de sus
Din apă şi din Duh, acuma m-am născut

Eram făptură nouă şi eram conştientă
De astăzi, ţinta mea cu totul s-a schimbat
Cu viaţa mea cea nouă să fiu mereu atentă
Căci cel rău stă la pândă şi e înveninat

Mergeam în pas cu fraţii în adunări frumoase
La Domnul mă-nchinm de acum în casa mea
Curaj aveam puţin, pornirile-mi sfioase
Orice-mi puneam în plan nu îmi prea reuşea

Iar caracterul slab care mă stăpânea
Chiar din copilaria mea tristă-ndepartată
Peste credinţa-mi nouă amprenta îşi punea
Şi mă făcea să cred că "nu pot" niciodată

Să fiu ca alţii oameni care-s plini de voinţă
Şi care-s hotărâti şi fermi în tot ce fac
Parcă eram facută s-ănghit doar umilinţă
Să fac ce mi se spune, să nu vorbesc, să tac

Asa era regimul, prea dur si prea-ncâlcit
Cei ce iubeau pe Domnul, mereu batjocoriţi
Ştiam că Domnul nostru cu sânge a plătit
De astfel de-ncercări, noi nu eram scutiţi


va urma

Câmpia Turzii, 9 iunie 2011