Tu omule, ce stai îngîndurat
Privind apa botezului
De ce al lumii azi păcat
Îți este drumul crezului

Privește cum acești copii
Au auzit chemarea
Și vor să fie doar cei vii
Primind acum iertarea

Privește, chear de lacrimi curg
Și cercetează-ți azi trăirea
De ea se pleacă în amurg
Aici e mîntuirea

În inimă-ți se duce luptă
Și sufletul stă ca să iasă
Privește-ți haina vieții ruptă
Și pe a Domnului mireasă

Îți este-ngăduit și ție
Să te apropii de Altar
De simți, că viața veșnic vie
O poți primi acum ăn dar

Și tu chemat ești chear acum
Să ieși, să vii în față
Aici, unde doar rugi se spun
Să știi azi de-a Lui față

Și de nu ai curaj să ieși
Să strigi azi la Isus
Să-țp dea din pîine și din pești
Privește doar în sus

Și crede numai, căci El-Domnul
Te vede și-ți aude glasul
Nu asculta din tine omul
Ca să nu fii rămasul

Și-atunci cînd El se va întoarce
Ca să-și adune acești copii
Ce-au hotărît să se împace
Cu D-zeul celor vii

Tu ce vei face, de azi taci
Și inimii nu-i dai avănt
Nu vei putea să te prefaci
Să spui, că ești și tu un sfînt

Acum, și doar acum poți face
Tu legămînt cu D-zeu
Să ai în inimă doar pace
În suflet doar pe Fiul Său.
Amin!