1.Fiind cuprins de-o sete adanca,
M-am apropiat de-o stanca
Si,sub,ea cand m-am plecat,
Un izvor eu am aflat.
2.Un izvor cu pa vie:
Tocmai ce-mi lipsea si mie!
Si-am baut,si-am tot baut
Pana inima s-a-mplut.
3.Caci Stanca mie-mi zicea:
-Cine bea din apa Mea
Niciodata n-a insetata,
Caci izvor de apa vie
Inima lui o sa fie.
4.Si tot band cu-ncetisorul,
Iata c-aparu izvorul.
Tot curgand incet la vale,
Cresc mereu apele sale.
5.Iar cand ploaia cea tarzie
Cu-ai sai stropi de apa vie
Va umplea acest izvor.
El va trece prin ogor,
6.Tarana s-o umezeasca
Iar samanta sa-ncolteasca
Din ea sa rasar-apoi
Pomi cu roade,pomi de soi.
7.Cand Stapanul o sa vie
Si va trece iar prin vie
Sa Se poata bucura
Din rodul din via Sa.
8.Iar cu glasul Lui cel bland
Sa-L aud atunci zicand:
Robul Meu cel bun,e bine;
Credincios peste putine
9.Mi-ai ramas,traind in lume;
Peste multe te voi pune.
Cu talantii ce ti-am dat
Inca doi ai castigat...
10.Eu,nespus de bucuros,
Stand in fata lui Cristos,
Stanca mea si Domnul meu,
Il voi preamari mereu...
AMIN!!