Ce buna-i mina Ta, Isuse,
Nu intelege orisicine,
Doar cel ce a pornit agale
Si-a ratacit pe-a lumi cale,
Si-ajuns de plans si-ajuns de jale
Strain pribeag pe-a mortii vale
Condus a fost la-a crucii poale
De bunatatea mainii Tale.

Ce sfanta-i mina Ta Isuse,
Nu intelege orisicine,
Doar cel ce-avea in ochi orbire,
In inima lui impietrire,
Traindu-si viata in nestire,
Strain de orisice simtire,
O mina calda cu iubire
La ajutat sa-si vina-n fire,
O mina plina de iubire.

Ce tare-i mina Ta Isuse,
Nu intelege orisicine,
Doar cel cei scos din groapa adanca
Si-acel ce l-ai zidit pe Stanca,
Acel ce-anceput sa vada,
Acel ce-anceput sa creada,
Acel ce-ancetat sa cada.
Si-i place langa Tin` sa sada,
Si-i place langa Tin` sa sada.

Ce har e-n mina Ta Isuse,
Nu intelege orisicine
Doar cel ce-a aflat in Tine
Izvor de bucurii depline,
O mina care face bine,
Luceafar sfant in nopti senine,
O mina care-mparte paine,
Acelasi ieri, azi si maine,
Si-n vesnicia care vine,
Si-n vesnicia care vine.