Tu, cantaret placut
lui Traian Dorz

tu, cantaret placut al Mantuirii
rapsod incununat in lupta grea,
tu ai slujit in cortul intalnirii
si-ai dat raspuns Golgotei, jertfa ta!
lasand pe strune mana sa se avante,
sub valul lumii n-ai cazut rapus,
iar harfa ta n-a incetat sa cante
si n-a cantat decat pentru ISUS
din tineri ani, slavind eternul astru,
te-ai daruit in cantec ne-intrerupt
si-n ochii tai cei rupti din cer albastru
a plans un dor din dorul vesnic rupt;
n-au fost Betaniisa nu-ti ceara pretul,
nici mangaiere fara sa suspini,
ca sa ramai pana-n amurg drumetul
cu ochii-n sus si gleznele in spini;
acum tu porti, pe tample, nestemate,
ca bruma peste crengi de terebint,
dar mult mai multe-s roadele bogate
decat pe tample firele de-argint;
si-acolo unde canta trandafirii
si vesnic alte ceruri se deschid,
tu vei sluji in cetele maririi
si vei canta alaturi de David!
AMIN