Se spun multe-n adunare
Cum sa faci,cum sa fii tare
Cum mai sfant tu sa devii
Pe-a Sa cale sa revii.
Si se striga-n gura mare
Cum sa faci sa ai ardoare
Ei asculta,dar sunt morti
Ca o ceata de roboti.
Si se-asculta,se zambeste
Fratii dau din cap,fireste!
Insa nu vor lua aminte
Cand vorbeste-al lor Parinte.
La final se spune-AMIN
Ca sa para mai sublim.
Evident se pleac'-acasa
Cu o ignoranta crasa.
Se spun multe-n adunare
Insa doar se spun,e jale!
Chiar si-acei care mai striga
Merg si ei spre-a mortii Liga.
Chiar si-acei care vorbesc
In scurt timp ei ostenesc.
Sa vorbesti unor morminte
Sa mai crezi ca iau aminte??
Starea de letargie a multor biserici din ziua de azi m-a provocat sa scriu aceste versuri. Ori in clocot,ori rece ca gheata. Dar nu caldicel si mort de doua ori.