Domnul,de n-ar fi atât de bun !


De n-ai fi Tu,Domn şi Părinte,
De n-ai fi Tu Stăpânul meu,
Aş fi un gol şi-un rătăcit în lume,
Aş fi pierdut...,o Domnul meu.

De n-ai fi Tu,a mea mare iubire,
Şi nici al meu Preasfânt Păstor,
Mereu aş fi un miel în rătăcire,
Aş fi pe-al drumului hoinar.

Însă de-acum Te, am cu mine,
Oriunde-n lume şi în orice loc aş fi,
Mă simt aşa iubit,acum de Tine,
Şi-un fericit cu Tine-n orice zi.

Te Laud şi Te Proslăvesc al meu Părinte,
În miez de noapte,la răsărit şi la apus de soare,
Pentru meritul Tău,aici găsim prea mici cuvinte,
Căci ne-Ai salvat de-atâta cruntă încercare,

La Golgota, e vie dragostea ce ne-Ai purtat,
Pe lemnul suferinţei, ce mult Tu ne-ai iubit,
Cu lacrimi mari de sânge "Iertare"Ai strigat,
La Tatăl,o...,păcatul lumii întregi Tu ,Ai plătit.

Te lăudăm şi Preamărim Părinte,
La fel pe Tine, Fiu de Dumnezeu Preasfânt,
Căci ne-ai deschis a noastră minte,
Şi-ai dat ochilor şi minţii, al Tău „Cuvânt”.



Amin,Amin !