Unde eşti copilărie
Pe ce drumuri te-am pierdut?
Unde e speranţa vie,
Glasul plin de bucurie,
Şi candoarea ce-am avut ?

Pe ce plaiuri înspinate
Paşii mei au sângerat ?
Câte vise minunate
Şi speranţe adunate
Le-am pierdut sau le-am uitat ?

De-aş putea iarăşi să fiu
Un copil -născut din nou-
Poate nu ar fi târziu
Să fac rai dintr-un pustiu
Şi să-L văd pe Dumnezeu ! Amin!


Vulcan-Mary