Cînd ai privit spre mine, iubitul meu Isus
Eram asa de singur, de valuri negre dus
Si nu aveam pe nimeni să mă călăuzească.
Himeră îmi părea viaţa pămîntească.

Cînd ţi-am simţit iubirea ce Tu o răspîndeai
Am înţeles îndată că: Da exist-un Rai!
Exist-o vesnicie de bucurii si pace
Si-o clipă rînduită spre Tine-a mă întoarce.

Am spus atunci: -“O, Doamne de azi eu sînt al Tău.
Smerit mă-ntorc la Tine căci Tu esti Dumnezeu
Si-ajutămă Isuse pe veci să-ţi mulţumesc
Că m-ai făcut părtas al Harului ceresc.”

Trecut-au anii de atunci si crucea-i tot mai grea
Tu Singurul m-ai ajutat ca să o pot purta,
Si cînd ades îmi pare că-s gata, nu mai pot,
Ţi-aud Vocea Ta blîndă: ”Eu te-am purtat pe braţe
Si vreau să te mai port.”