CÂND NE-AM ALES PARTEA CEA BUNĂ...
Când partea bună ne-am ales
A fost o zi de sărbătoare
C-atunci, Isuse, - am înţeles
Că n-ai venit din interes
Ca să ne dai răscumpărare...
Ci-ai coborât din slava Ta
Cuprins de dragostea-Ţi fierbinte
Ca să putem lumini avea
Şi straie albe ca de nea
Şi doar spre Paradis dorinţe.
Că ne-ai convins să Te urmăm
E c-ai vorbit cu gingăşie
Ne-ai invitat ca să gustăm
Din viaţa Ta, apoi să dăm
Consimţământ spre părtăşie.
Să regretăm c-am mers voioşi
Pe un traseu deschis de Tine?
O, nicidecum, ci credincioşi
Nu acceptăm străini hristoşi
Căci nu pot da priviri senine...
Ci permanent dorim în noi
Să locuieşti cu sfânta-Ţi Lege
C-aşa vom deveni eroi
Păşind spre viaţa de apoi
Unde doar glorii vom culege.
gc/13 septembrie 2011
O poezie frumoasă, un subiect sublim, bine structurat în versuri alese cu o rimă superbă. O adevărată artă, pentru care primiţi multe felicitări, în vasta contribuţie pentru valorile poeziei creştine în nestăvilitul ei avânt revoluţionar. Neobosita trudă pe strunele inspiraţiei să vă aducă multe binecuvântări cereşti. Slăvit să fie Dumnezeu!