Primim mereu, Iubirea Ta de Tată,
Tu mâna Îți întinzi spre vindecare
Și dacă omul strigă doar odată,
Tu ești balsam pe rana care doare.

Din cerul sfânt, din tronul Tău coboară,
Nenumărate râuri de iubire
Și dragostea-Ți ca brâuri ne-nfășoară,
Răscumpărându-ne din crunta înrobire.

L-ai dat pe altar, pe Unicul Tău Fiu,
Știind că El Cristosul, o să moară,
Ca eu să fiu din morți un suflet viu
Și Tu să-mi fii a inimii comoară.

Tu ești aici, aproape, lângă mine,
Privirea Ta mă scaldă în lumină,
Căldura Ta m-apropie de Tine,
Suflarea Ta la pieptu-Ți mă alină.

Tu mă ridici din lacrimi și suspin,
În palma Ta mă iei cu gingășie,
Eu sunt al Tău și nu mai sunt străin,
Tu mă iubești demult, din veșnicie.

În Cartea Vieții Doamne, Tu m-ai scris
Și pasu-mi întărești pe calea sfântă,
Un loc îmi pregăteşti în Paradis,
Așa cum legea dragostei cuvântă.

Tu ești oricând la cârma vieții mele,
În lumea asta plină de necazuri
Și mă ridici în mila Ta la stele,
Când sunt lovit ades de mari talazuri.

Îmi dăruiești Iubirea Ta de Tată,
Din răsărit de soare la apus,
Aștept s-o văd.. Iubirea Ta odată,
Ce s-a'ntrupat în Fiul Tău, Isus!
Amin.

18.09.2011.