Mi-e dor de tine,
muntii ne despart,
credinta insa mi-e cat un graunte
as vrea sa vii sa locuiesti in viata mea
da la o parte, Doamne, acest munte!
mi-e dor de tine
rauri ma inunda
credinta-mi este ca o picatura
as vrea sa vii sa locuiesti in viata mea
da la o parte Doamne aceasta viitura!
mi-e dor de tine
oamenii ma inconjoara
credinta-mi este cat o lacrima
as vrea sa vii sa locuiesti in viata mea
si ca sa te iubesc cu patima!
poezia a fost scrisa in anul 2000 cand locuiam cu chirie si am fost anuntati sa eliberam locuinta in doua saptamani.eram disperati, poate mai mult eu.aveam atunci 4 copii mici, insarcinata cu al cincilea, si toate mi se pareau munti, ape, probleme ce ma despart de iubitul meu Isus! mai intai a venit incurajarea sotului, apoi au curs versurile...