O, Duhul meu Cel Bun şi Scump
Tu vino şi mă umple
Pătrunde-n inimă şi-n gînd
Ca Domnul să triumfe.

Şi azi Îţi cer ca să mă umpli
Cu multă, multă-nţelepciune
În fiecare zi cu min' să umbli
Şi să mă-nveţi Doamne pe mine
Cum trebuie să stau în rugăciune.

Deschide-mi gura să vorbească
Dezleagă-mi limba, cuvintele să curgă
Buzele mereu să preamărească
Urechea să dicearnă şi s-audă.

Inima mi-o umple de pricepere
Plămanii să inspire, al Muntelui ozon
Braţele, să-mi fie tari, să secere
Picioarele, neobosite să alerge,
Spre Cel, ce e în veci Stăpan şi Domn.

O, Duhul meu Cel Bun şi Sfant
Mă spală şi mă curăţeşte
Pe mine, praful de pămant
Şi pentru Domnul mă sfinţeşte.

Căci vreau şi azi, ca-n fiecare zi
Să stau cu Domnu-n părtăşie
Viaţa mea, ancorată-n EL a-mi fi
În EL, STANCA mea şi unica-mi TEMELIE.

A.N
3.12.2010 Firenze