De-atâtea ori de vei privi în viaţă
Necazuri, boli, lipsuri şi lacrime au fost
Iar astăzi, dacă tu te afli-n viaţă
Meritul, nu e al tău, este al lui Cristos!

Un fir de păr din capul tău nu cade
Fără ca Sfântul Creator să ştie;
Necazul, suferinţa-i focul care arde
Tot ce-i stricat, putred, ce-i rău, ce e mânie.

Te-ntrebi de ce nu scapi dintr-un necaz
Că altul şi mai greu spre tine se grăbeşte
Tu eşti un vas de lut ce Tatăl Dumnezeu
Îl spală, îl albeşte şi-apoi îl foloseşte.

De ce nu înţelegi că El te vrea mereu
Să fii un vas curat umplut cu apa vieţii
Prin arşiţă, prin greu, stropind din vas mereu
Să duci, pe unde treci ,speranţa dimineţii.

E vremea de trezire, Isus şi azi doreşte
Să deie vindecare, viaţă şi iubire
Făcând minuni şi semne, de vase se slujeşte;
Lasă-te folosit, pe Dumnezeu cinsteşte.

Lasă-te prelucrat, în tot ce faci - slujeşte
Celui ce e, mai mic ca tine şi mai slab;
Pe-acel ce-ţi face rău, tu iartă-l şi-l iubeşte
Căci Domnul îl înalţă pe-acel ce se smereşte.

Dacă voi veţi tăcea, pietrele au să vorbească
Că Dumnezeul nostru nu va fi umilit
Precum la Proorocul Balaam o dată
Prin gura unei măgăriţe a vorbit.

De stai ascultător de Dumnezeu Preasfântul
În jurul tău transformă, plânsul în bucurie
Căci toate se vor trece şi cerul şi pământul
Dar ce va sta-npicioare, e dragoste, iubire!

Amin
10.10.2011 Dicomano