Daca viata mea ar fi penita
ca pana unui scriitor,
ce-am scris eu stiu, dar maine oare?
ce-oi scrie anul urmator?

Am scris blandete, bunatate
dar maine? anul viitor?
cand vor veni sagetile amare
voi fi mai vegheator?

Am scris cu indelunga Sa rabdare,
dar maine? voi iesi biruitor?
si bucuria va-nsenina fruntea-mi
in anul urmator?

Si binele l-am scris sau doar l-am zgariat?
sa scrii un bine nu-i usor
caci pacea se coboara peste tine
oh! ce va fi in anul urmator

si credincios Stapanului iubit
l-am scris iubirea-n tainic dor,
dar maine cand raci-se-va credinta?
voi scrie anul viitor?

voi infrana penita mea
sa nu ranesc voi scrie-ncetisor?
chiar de-ar fi toti-mpotriva mea
in anul urmator?

Si dupa cum ati observat
ultima in peniță-i dragostea unui Mantuitor
ea va ramane, n-o va sterge nimenea
nici anu-acesta, nici cel viitor!

Daca viata mea ar fi penita
ca pana unui scriitor
as scrie-a Duhului Sfant roada
si-acum, si anul urmator

Dar v-as ruga ca-n partasie
sa scrieți toti cu-n tainic dor
cuvantul drag, cuvantul MARANATA
si-acum, si-n anul viitor! ! !