Eram străin...
Autor:
Flavius Laurian Duverna
|
Album:
Soli Deo Gloria!
|
Tematica:
Incurajare
Resursa adaugata de Duverna in 30/10/2011
Resursa adaugata de Duverna in 30/10/2011
Eram străin...
Eram străin printre ai mei,
Străin şi nebăgat în seamă;
Pribeag în plus fără temei
Lipsit de dorul dragostei,
Privind în viitor cu teamă.
Pe-a vieţii cale m-am trezit
Cum cei din jur mă ocolesc,
Şi-astfel cu sufletul mâhnit
Cu gândul spre nemărginit,
Aveam dor mare să trăiesc.
Şi am trăit împins de spini
Fiind din loc în loc mereu,
O sarcină-ntre cei străini,
Ca floarea lângă mărăcini,
Pe-al vieţii-umilitor traseu.
Şi cât vroiam o mângâiere
În viaţa plină de-ntristare,
Când amar şi grea durere
Cu-a lor forţă prin putere,
Mi-apăsau conştiinţa tare!
Şi-astfel a sosit momentul
Când Domnul mi-a arătat
Să nu mai judec prezentul,
Ci s-ascult atent îndemnul
De-a-I urma cu gând curat.
Prin al Dragostei sfânt har
Inima-mi de griji mâhnită
Mi-am pus pe al Său altar
S-o-ntărească-n al Său har,
Să-i dea pacea mult dorită.
Flavius Laurian Duverna
27 octombrie 2011
Eram străin printre ai mei,
Străin şi nebăgat în seamă;
Pribeag în plus fără temei
Lipsit de dorul dragostei,
Privind în viitor cu teamă.
Pe-a vieţii cale m-am trezit
Cum cei din jur mă ocolesc,
Şi-astfel cu sufletul mâhnit
Cu gândul spre nemărginit,
Aveam dor mare să trăiesc.
Şi am trăit împins de spini
Fiind din loc în loc mereu,
O sarcină-ntre cei străini,
Ca floarea lângă mărăcini,
Pe-al vieţii-umilitor traseu.
Şi cât vroiam o mângâiere
În viaţa plină de-ntristare,
Când amar şi grea durere
Cu-a lor forţă prin putere,
Mi-apăsau conştiinţa tare!
Şi-astfel a sosit momentul
Când Domnul mi-a arătat
Să nu mai judec prezentul,
Ci s-ascult atent îndemnul
De-a-I urma cu gând curat.
Prin al Dragostei sfânt har
Inima-mi de griji mâhnită
Mi-am pus pe al Său altar
S-o-ntărească-n al Său har,
Să-i dea pacea mult dorită.
Flavius Laurian Duverna
27 octombrie 2011
Statistici
- Vizualizări: 1029
- Export PDF: 52
- Comentarii: 4
- Gramatical 1
Opțiuni
Mulţumim pentru apreciere! Pacea sufletească este un rod al Duhului Sfânt. Să ne rugăm la Dumnezeu, să nu pierdem acest rod sfânt, care aduce unitate în diversitate. S-aveţi multă pace!
Domnul să ne ajute la aceasta !
Frumoasă poezie!
Cu har şi pace de la Domnul!
Copiii lui Dumnezeu sunt fii ai păcii. Ei vor urmări şi vor dori pacea şi sfinţirea, fără de care nimeni nu-L va vedea. El e Domnul păcii! Pace şi bună învoire între oameni, au cântat îngerii la naştrea lui Mesia. Întrucât depinde de noi, trebuie să trăim în pace cu toţi oamenii. Domnul are faţă de noi gânduri de pace. O, cât de bun este El faţă de noi!... Cu multă pace!