Strajer! Mai este mult pana la ziua?
Te rog sa-mi spui, ca-s tare ostenit.
Nici un raspuns eu nu primesc in noapte,
Si aflu ca strajeru-a ....adormit.
Am mers sa-i vad pe-acei ce-s in spartura,
De Dumnezeu chemati ca Vegheatori,
Ajung la ziduri dar ei nu-s acolo,
Iar in sparturi sant pui de vulpi si ciori.
Mi-am zis atunci:,,o sa ma duc la Templu!
Sa vad de-s jertfe si tamaie-n foc aprins'',
Ajung la Templu dar nu-i nimeni,
Iar focu'abia mocneste, aproape stins.
M-am dus sa vad si oile din turma,
Si pe pastori, pe baci, ei cum mai stau?
Dar bacii-s prinsi in tare multe treburi,
Iar lupii tot mai des tarcoale dau.
Am mers atunci sa-i vad pe cei din oaste,
Pe-acei ce cu vrajmasu' au lupta grea,
Dar ei n-au coif, nici platosa, nici scutul,
Iar sabia-i tocita.....vai de ea!
Umbland apoi pe ulitele lumii,
Vedeam cum idolii pe-un leu se vand,
Cum stricaciunea si tentatiile humii,
Pe-atatia ii coboara in mormant.
Vedeam cum egoismul e la moda,
Nimeni nu vrea al Domnului cuvant!
De Dumnezeu nu vor sa mai auda,
Nu vor sa stie de Acel Ce-i Vesnic Sfant!
Am mers atunci direct la Imparatul,
Sa-I spun ce in popor se intampla,
Iar cand I-am spus mi-a zis ca STIE TOTUL!
Dar mi-a mai spus atunci ceva.....
A zis sa merg chiar eu la post ...pe ziduri,
Si omul din spartura sa fiu eu,
Tot eu s-aprind si focul....si tamaia,
Iar armatura sa o port mereu!
,,Ce cauti tu'', mi-a zis,, pe strada lumii?''
De ce te uiti la idolii ce-i au?
Nu te uita, caci ei sant morti de-acuma,
Dar tie Vesnicia vreau sa-ti dau!''
,,Nu te-mpietri privind la cei din lume,
Si nu tanji la tot ce e al lor,
Tu du-te cu puterea ce ti-am dat-o
Si'ndeamna-i pe aceeia din POPOR!''
Azi va indemn dar frati sa stati pe ziduri,
Si in sparturi caci vremuri grele vin!
Aprindeti focul si tamaia-n templu,
Turnati pe rani doar...untdelemn si vin!
Aprindeti iarasi focul rugaciunii!
Vegheati in post si va sfintiti,
Rugati pe Domnul sa-Si reverse Harul,
Si sa-i vedem pe toti romanii mantuiti!
Nu mai e mult si Domnul nostru vine!
Si-o sa ne ia de-aici de pe pamant,
SA NE TREZIM! si sa-L slujim cu ravna!
De vrem s-ajungem sus in Cerul sfant!
Meditand la cuvantul Domnului care spune ca inca putin si zorile diminetii vor aparea, obosit de lupte si greutati, am inceput sa gasesc lipsuri in biserica si sa cred ca nu mai sant lucrurile asa cum au fost inainte sau cum ar trebui sa fie. Intr-un fel judecam si carteam. Ii judecam pe cei ce nu-si faceau slujba asa cum trebuie. Domnul mi-a raspuns prin aceasta poezie indemnandu-ma ca atunci cand vad ca ceva nu se face bine sau deloc, sa ma pun eu la dispozitia Lui si sa slujesc acolo unde gasesc lipsuri in biserica. Iar daca bunastarea si valorile lumii ma fac sa tanjesc lucruri materiale Domnul mi-a reamintit ca eu am un alt scop pe pamant si un alt destin Etern! Mediteaza, trezeste-te, slujeste!
Fii binecuvantat//va asteptam si cu alte poezii
Domnul să te întărească tot așa și mai departe frate Nelu.
Mulțumesc și pacea, dragostea și puterea Lui, să fie cu noi toți.
Amin!
Mi-a plăcut mult poezia !
Cu pace în Domnul