Începutul şi Sfârşitul
ce departe-s uneori!
- Cât de tristă-i câteodată
seara unor veseli zori!

Ce urât se-ncheie anii
deseori porniţi frumoşi,
ce ajung la bătrâneţe
mii de tineri credincioşi!

Câţi copii ce-n rugăciune
şi în lacrimi au crescut
au ajuns de parcă mamă
niciodată n-ar fi-avut!

Câte cântece voioase
au un dureros sfârşit,
- dar şi câte zile negre
au apusul strălucit!

Câte prietenii şi drumuri
şi-nsoţiri pornesc plăcut,
iar la urmă-ar fi fost bine
nici să nu se fi ştiut.

Câţi din cei cu case sfinte
au murit necredincioşi!
- cine-ar şti ce pot fi mâine
cei azi tineri şi voioşi!

Bune-s zilele frumoase
când frumoase şi apun,
bună-a fost atunci viaţa
când sfârşitul ei e bun...