Când nu mai ai putere
Şi-nnoţi în ape-amare,
Isus e pregătit
Să-ţi dea eliberare.
Când nu mai ai cuvinte
Să-I spui durerea ta,
Isus întinde braţul
Şi-ţi şterge lacrima.
Când nu mai ai nădejde
Despre salvarea Sa,
El îţi deschide ochii:
Priveşte, Golgota!
Când nu mai ai speranţă,
Curaj sau fericire,
Isus îţi toarnă-n suflet
Din marea Lui iubire.
Când nu mai ai nici pace,
Nici sfântă bucurie,
Isus te-nviorează
Cu-a Duhului tărie.
Când nu mai ai nimic
În sufletu-ţi zdrobit,
Isus devine TOTUL,
Pentru că te-a iubit!
9 martie 2007
poezie veche. http://pauladita.wordpress.com/
fii binecuvântată