Când Duhul Sfânt Cuvântul îl inspiră,
cereasca taină când o dezvelește,
nici om, nici duh, nu pot schimba o iotă,
ci, cum s-a spus, intocmai se-mplinește.

Vrei să probezi ce-i scris spre rău sau bine,
când tu nici nu citești presfânta Carte?
Fără-ndoială, va veni trezirea -
de nu aici, dincolo, după moarte.

Când vei pași Iordanul spre vecie,
alți ochi ți s-or deschide-atunci să vadă
că spusa cea din slovă inspirată
e, vai! atâta de adevărată...!

Când negrii demoni sufletul ți-or cere
fără putință să m-ai scapi vreodată,
te vei convinge fără indoială,
că Biblia era adevărată!

Când vei ajunge-n iazul cel de flăcări
de unde nu m-ai ai nicicând scăpare,
cu plânset și scrașniri înfricoșate
și unde viermele in veci nu moare,

îți vei aduce-aminte că adesea
ai fost avertizat c-ajungi odată,
de nu te pocăiești, în loc de groază,
că Biblia e-așa de-adevărată...!

O, cum ai vrea, atunci să treacă timpul...!
Dar timpul nu m-ai trece-n veșnicie
și vei plăti in plânsul neputinței
tributul necredintei, pe vecie...

O, cat ai vrea măcar un ceas de viață,
ca să te pregatești cum se cuvine,
un frate către Domnul să te-ndemne,
o mama, să se roage pentru tine,

o mână să-ți arate sfânta Carte
și să-ți citească slove ziditoare,
prin care s-ai iertare de păcate
și mântuire, har și îndurare...!

Dar vei vedea că o așa speranță
nu se m-ai implinește-n veșnicie!
Sosita-i clipa infricoșătoare
când s-a-mplinit Scriptura, precum scrie!

Cum ai să crezi că m-ai există-o viață...!
Și-o moarte... făra-a se sfârși vreodată...!
Cum ai să crezi atunci, fără-ndoială,
că Biblia era adevărată...!

...

O, frații mei, curând privirii noastre
tot ce-am crezut îi va fii dat să vadă!
Când v-om sorbi atunci din Râul Vieții
și vom gusta din Pomul Vieții roadă,

când vom păși pe strazile de aur,
pe poarta dintr-o singură bucată,
deplin ne vom convinge înc-o dată
că Biblia era adevărată.

Iar cand o mână, Mâna cea străpunsă
va șterge plânsul cel de-ndurerare
și ne va așeza cununa Vieții
pe fruntea ostenită de-alergare,

când cerul va cânta acea cântare
ca vuietul de ape, neștiuta
decat de-aleșii Mielului - eroii,
când Slava vom vedea-o, nevăzută,

vom triumfa în marea bucurie
că tot ce am crezut aici, odată,
întocmai s-amplinit în veșnicie,
căci Biblia a fost adevărată!

...

M-ai poți s-aștepți așa un ceas să vină...?
să stai departe de cerescul Tată
ce te m-ai roagă încă pentru Viață...?
întoarce-te la Dumnezeu de-ndată!

Împacă-te acum cu Creatorul,
cât timp ai harul "Astazi" să se spună,
Cât timp te roagă, cât Iubirea cheamă,
cât timp m-ai sună-n lume Vestea Bună!

Amin