Ma rog adeseori, dar oare
Ma rog corect, cu-adevarat?
Sau, vai, dorinta-mi arzatoare
Cuvintele mi-a sugerat?!

Zadarnic Il implor pe Domnul,
De simt prea slab nevoia mea;
O lipsa ce nu-mi curma somnul?
Nu-i demna ruga mea de ea!

Caci as putea la zei de piatra
La fel de bine sa ma-nchin,
C-un suflet ca o rece vatra,
La Domnul vietii, daca vin.

Doar cand in inima curata
Isi au cuvintele izvor,
Prind grai si-s ruga ascultata.
Dar cei nesinceri n-au Pastor!

Arata-mi, Doamne, ce-mi lipseste
Si-nvata-ma cum sa ma rog!
Iar de Ti-oi cere har fireste,
Sa faci din ruga mea un ciob!...