Iubirea Lui e vesnica
M-a cucerit cum nimenea nu stie,
A pus pe mine haina--I ca de nea.
Sa ma opresc, sa vad ca nu fac bine,
Atat de bland mi-a zis cu vocea Sa.
Stiam ca este Domnul meu.
Si ma strangea mai tare glasul
Sa-i spun ceva... sa fac si eu
Ochii sa-I vad, oprindu-si pasul.
In asteptare se aduse
Si cerul ca sa ne priveasca.
Un mire care-si purta grija,
De-a Lui mireasa, s-o-ntalneasca.
Asa simteam ca era clipa,
Si ma ingrijora venirea-I
Daca voi fi la-naltime,
Cum imi cerea in piept sfiintirea-I.
NU se facuse intuneric,
Si nici un vant sa ma adie.
Erau doi pasi ce se oprise,
Cu o prezenta azurie
Si-apoi ma strabatu fiorul,
Cand imi spusese -Fi pe pace,
Ca n-am lasat sa-mi treaca dorul
Si-a Mea iubire nu-mi da pace.
E vesnica, doar pentru tine
O port in piept de mii de ani
Si pentru cei ce s-au predat
Cand M-au primit in Ghetimani.
Imi pasa si de tine chiar,
Si viata Ti-am dat zi de zi,
Cand cela rau iti sapa groapa
Ca sa dispari, sa nu mai fi.
Era Isus, ce imi punea
O mana peste rana mea.
Si a luat planul vrasmas
Ce ma tragea din calea Sa.
Nu mai avuse timpul aripi.
Statea supus ca sa asculte.
Calatorind, acele clipe
Mi-au amintit, atat de multe.
Rand dupa rand a Sale vorbe,
Si m-au convins de-a Sa iubire,
Ca-i vesnica si pentru mine,
Cand am vazut-o in traire.
Si-I port parfumul peste dealuri
Sa Il mai simt cand iarasi vine.
Nimeni ca El nu se coboara
Din slava, pentru-un om ca mine.
Era Isus.De-atunci intruna,
II caut urma Lui in vale.
Si fac ce-a zis in dese randuri,
Si spun la toti de a Sa cale.
Si nu tac nici o zi din viata
Dorind sa Ii marturisesc,
Toate raspunsurile Sale
Ce mi le-a dat, si sa-L slavesc.
Amin
Cuvintele noastre sunt prea slabe să putem descrie fiorul, iubirea, cercetarea prezenței Sale!
Minunată poezie! Inspirație divină în continuare!
Har şi binecuvântare sfântă