Adam şi Eva pedepsiţi
Genesa cap. 3

Domnul în cale le-a ieşit
Pe ei, pe nume i-a strigat
Căci El ştia că au greşit
Şi iaraşi la El i-a chemat

Adam cu Domnul a vorbit
Că este gol şi stă ascuns
Iar Domnul aspru l-a privit
Dar Adam, adevăru a spus

El pe femeie a învinuit-o
Căci fructul, chiar ea i l-a dat
Ea, ce Domnul i-a dăruit-o
De vină, se vedea scăpat

Dar si Eva găseşte o scuză
Că ea nu este vinovată
Pe şarpe, pe Satan acuză
Ea, de el a fost înşelată

Blestem asupra lor aduce
Ca şarpele să se târască
Şi orişiunde el s-ar duce
Moartea să-şi afle, să-şi găsescă

Zdrobit, al lui cap ca să fie
În calea oricui va ieşi
Să se târască pe vecie
Urât de toti în veci va fii

Pe Eva cu asprime-n glas
A blestemat-o, în durere
Să-şi nască a ei copilaşi
Să rabde totul, în tăcere

Al ei bărbat să o stăpânească
Mereu supusă lu, i să-i fie
Dorinţele lui să împlinescă
Aşa va fii, pe veşnicie

Iar pe Adam l-a blestemat
Trudind, pâinea să îşi găsescă
Că a greşit, n-a ascultat,
N-a vrut ce-i bun, să stăpânească

Haine din piele le-a făcut
Pe amândoi, i-a îmbrăcat
Mâncând din fruct au cunoscut
Binele, răul, l-au aflat

Din Eden au iesit pe loc
Ca pomul vietii să-l ferească
Îngeri cu săbii mari de foc
Domnul, a pus ca să-l păzească.


va urma

Câmpia Turzii, 4 decembrie 2011