Când plângi în noapte, frate,
Pentru bolnavi, ologi
Poţi tu cu răutate
Atunci ca să te rogi?

Când gemi de cei ce-n lume
Căzură prin spelunci
Cu răul până-n spume
Poţi să te rogi atunci?

Când ceri la disperare
Lumină pentru toţi
Atunci cu supărare
Ca să te rogi, tu poţi?

În care stai „lumine”
Când vrei ai asurzi:
„Isus pe nouri vine
Şi vă va nimici!”?!

Îmi pare, nici în grabă,
Nu ai îngenuncheat
Pentru o lume oarbă
Din care n-ai plecat.