În cumpăna vieţii
Mai am un singur dor
Deşi-mi iubesc nepoţii
Şi-ades de ei mi-e dor

I-un dor şi o dorinţă
Ce n-o pot explica
Dar arde prin credință
Şi-n cer se va găta

Dor pentru Medicul Suprem
Ce tot mereu m-a vindecat
Dor după-un Salvator Suprem
Ce-așa de mult ne-a mîngîiat

Mi-a dat în zi de încercare
Şi pace, dar şi vindecare
Să nu ştirbesc a Sa lucrare
Chear de-s atitea bariere

Mi-a vindecat şi copilaşii
Şi-a pus mantaua Lui pe ei
Şi a făcut din ei slujbaşii
Chear şi prin norii cei mai grei

Mi-e dor că-i cel mai bun prieten
Care mereu m-a ajutat
Cînd n-aveam bani şi-n neajunsuri
Pe toate mi le-a rezolvat

Mi-e dor şi stau în odăiţă
Şi-aş vrea să aflu un răspuns
Cum de azi paşii de credinţă
Sunt aşa greu de-a fi pătrunşi

Deşi vegherea e tîrzie
Şi noaptea mi se pare grea
Aştept, mi-a spus că o să vie
Şi-o să lucreze-n casa mea

Aştept şi şoapta lui cea dulce
Îmi spune-aşa încetişor
Eu am răbdat cumplit pe cruce
O! fi şi tu mai răbdător

Mai bea din apele vieţii
Că ţi le-am dat pe săturate
Şi curg în zorii dimineţii
Purtînd în ele-un har aparte

Mai ba din el şi azi şi mîine
Mai dă din el la însetaţi
Doar vor vedea a mele urme
Cînd sunt de valuri atacaţi

V-am pus prin har în astă lume
Să fiţi lumini să luminaţi
Şi valuri mari de îndurare
Din ceruri toţi să căpătaţi

Căci mi-am dat viaţa din iubire
Şi am plătit şi preţul tot
Dar voi purtaţi cum se cuvine
Şi legămint şi sfatul tot

O! unde-aş mai găsi un prieten
Să aibe-n sine-aşa valori
Să-mi ducă-a vieţii neajunsuri
Mi-e dor să-l văd venind pe nori

El ştie cît de grea mi-e lupta
Azi cînd noian de amăgiri
Stau gata să orbească turma
Schimbînd deplin a ei priviri

Să nu îşi mai sfinţească viaţa
Cum ni se cere în Scripturi
Apoi spulberă deplin speranţa
Şi ne cufundă-n amăgiri

Mai staţi o clipă-n odăiţă
Căci trece valul furios
Mai stăruiţi în umilinţă
Deşi e drumu cam pietros

Mai bateţi pe la oi sărmane
Dă-le un semn aşa cum poţi
Căci cine merge să-i mai cheme
Şi să le-arate-al vieţii rost

Căci nu au mana cea cerescă
Le-ar place şi fărimituri
Dar nu ştiu să deosebească
Valorile Sfintei scripturi

Şi beau din ape otrăvite
Legaţi în cursa lui Satan
Stînd ca fecioarele-aţipite
Căci nu au Duhul ca balsam

Nu pot cuprinde printre rînduri
Dorul cel mare care-l am
Deşi l-am pus aşa în versuri
Versul e slab fară elan

Dar arde pînă-n veşnicie
Şi doar acolo s-o sfîrşi
Cînd sus pe nori o să revie
Ca să ne ducă-n veșnicii

E dorul care izvorăşte
În clipe de mari suferinţi
Cînd harul sfînt de vindcare
Ne-ncinge cu mari biruinţi

Cu ce dor să-l pun alături
N-am cu ce-l asemăna
Căci e dorul ce mă-nbie
Tot mereu să pot răbda

Vino doamne mai degrabă
Vino la mireasa ta
Că-i bătută de furtună
Şi-ncercarea-i tare grea

Stă ascunsă-n crăpătură
Pînă trece ziua rea
Şi apoi în a ta mînă
Va găsi salvarea sa

Hai să zicem: MARANATA
Și se-alină şi-acest dor
Dar să fim cu toţii gata
Să putem zbura pe nor

Căci acesta va rămîne
Dor de toate mai presus
Şi prin valea cu suspine
Harul lui ne e deajuns.

Amin