Atunci când voi striga la Tine,
Din valea morţii ce se-ntinde,
Să mă salvezi, te rog, Isuse,
Din ceaţa care mă cuprinde.

Şi dacă mâini voi ridica,
Cuprins de teamă şi de groază,
Mă prinde Tu în palma Ta
Şi din păcate, mă salvează.

Iar lacrimi de-or cădea prea multe,
Le strânge Tu, Isus iubit;
Să faci cu ele-un râu pe munte
Ce curge lin şi fericit.

Atunci când voi cânta de jale
Şi suspina-voi de dureri,
Să ieşi-naintea mea pe cale,
Din Duhul Tău să-mi dai puteri.

Şi-atunci când viaţa-mi s-a sfârşi,
Voi coborî în tină,
Mă ia la Tine-n veşnicii
Şi fii a mea Lumină.