E ferice omul care
Sfatul Domnului urmează
Şi, pe căile dreptăţii
Viaţa nu şi-o întinează...

Legea Lui îi e plăcere,
Calea Lui e-o desfătare
Sufletu-i, prin ea primeşte
Sevi de har şi îndurare.

Ca şi-un pom pe-al apei mal,
Prin rodire se jertfeşte
Chiar şi-n vifor e loial
Căci, ce-a început, sfârşeşte...

Pomul fără rod, tomnatic,
Dezrădăcinat de patimi,
Crunt va fi trecut prin foc
Mistuinde-se pe loc...

Pleava va pieri-n cuptor
De-a mâniei Lui suflare
Ca un fum se va topi
Şi pe veci va fi-n uitare!

(Ipoteşti, Suceava din revista
Cuvântul Adevărului)