Davar şi Logos
au venit să se odihnească,
în cerdacul vieţii mele.
Sunt obosite de drum
Cuvintele mele favorite...
Iar condeiul meu egoist
le-a luat repede în vârful peniţei,
să le aşeze în pagina goală.

Însă ele nu se plâng,
sunt atât de altruiste şi docile:
- Davar, tu stai aici în faţă,
Tu eşti fratele cel mare!
Iar Tu Logos, mai în spate,
Tu eşti fraţiorul mic!

E bine, oricum!
După neobosita lor călătorie
de sute şi mii de ani,
Cuvintele tuturor cuvintelor
cresc Adevărul,
şi dospesc Lumina,
în Povestea mea.

( Bucureşti, Noiembrie – 2011; din volumul "Paşi printre pietrele Sionului" )