Iosif este cinstit, față de stăpânul său
Genesa cap. 39
Pe Faraon drept îl slujea
Potifar, ce-i era stăpân
Iar iosif acum locuia
În a lui Potifar, cămin
Trecere mare a căpătat
În față la cel ce slujea
Stăpân peste alții a stat
Al lui cuvânt, greu cântarea
Iar Domnu a binecuvântat
Averea, bunului stăpân
Încredere a căpătat
Iosif era mare, acum
Potifar o soție avea
De Iosif, s-a îndrăgostit
Deși ea prea mult îl dorea
El, să se întine, n-a voit
Iar dacă a fost refuzată
La Iosif, i-a întins o capcană
A spus că a fost atacată
Și-a lepădat jos, a ei haină
Iar Potifar, chiar a crezut-o
Ea, se simțea prea înjosită
El mult soția și-a iubit-o
Și o vedea, prea necăjită
Iosif, în temniță a ajuns
Domnul și aici, cu el era
Și aici a fost mai mare pus
De acel, ce aicea conducea
Iosif izbândă căpăta
În toate ce-avea de făcut
Domnul prezent mereu era
Căci Iosif, vină n-a avut
În astă vreme Faraon
Pe dregători s-a supărat
Să taie capetele lor
În temniță, i-a aruncat
Ei au visat un vis ciudat
Și lui Iosif, l-au povestit
Și tălmăcire au căpătat
Totul, exact, s-a împlinit
Tot ce avea să pătimească
Acei doi închiși, au aflat
Și tot avea să se împlinească
Misterul, le-a fost dezlegat
Doi ani bătuți, au mai trecut
Și Iosif, tot închis era
Atunci ceva s-a petrecut
Din temniță Iosif, ieșea
Chiar Faraonul a visat
Un vis, care-l înspăimânta
Printr-e înțelepți a căutat
Să-i spună, visul ce însemna?
Iosif din închisoare-i scos
Și este ras, este spălat
Și dus la Faraon a fost
Să-i spună, visul ce-a visat
Iosif ascultă și gândește
Pe Domnul, cheamă-n ajutor
Apoi totul îi tălmăcește
Deși, nu îi este ușor
Faraon bine a înțeles
Tot ce Iosif i-a tălmăcit
Și din rodul ce-a fost cules
A cincea parte a chibzuit
Provizia țării, să fie
La foametea ce va veni
A lui țară în bogăție
De acum, ca să poată trăi.
va urma
Glorie Domnului!
LA MULŢI ANI!