Nu te întrista te rog, copila Mea
De totul ce se întâmplă-n jurul tău
Eu stau de veghe, te ridic în mila Mea
Şi te salvez, căci Eu sunt Dumnezeu.

Nu te uita la cel ce fără milă a lovit
Ci uită-te la Mine căci Eu am suferit.
În Mine, a lovit atunci copila Mea
Şi-n locul urei, i-am dat dragostea!

Iar lacrimile ce-ţi curg acum fierbinţi
Eu vin ca să le şterg de-ndată
Ca tu iubirea Mea mai mult s-o simţi
Să ştii că Eu sunt şi al tău Tată.

Durerea Ta răsplată va primi la poartă
Când îngerii te vor purta de mână
Tu Îmi vei simţi dragostea toată
Şi va străluci smaragd în a ta cunună.

Tu uită..., iartă, şi mai mult iubeşte
Pe-acel care cu pietre-n tine-aruncă
Căci numai Domnul, El mai mântuieşte
La toţi lăsat-a Isus, sfânta poruncă.

Veni-va şi vremea aceea hotărâtă
În care pacea, copile, o vei primi
Din Mâna Domnului va fi plătită
Şi faţa ta mai mult atunci va străluci.

Dar până atunci tu stai acolo şi veghează
Şi-ncrede-te în Tatăl Dumnezeu
Căci El e singurul ce totul modelează
ŢĂRÂNA, EUL şi grabnic pe-acela rău.

Ştiu, eşti căptuşită-n suferinţă şi-n durere
Dar privirea arunco acolo sus, la Golgota
Cum Fiul Meu, răbdat-a acele zile grele
De dragul tău şi-a celor ce distrug acuma:

IUBIREA, DRAGOSTEA
Ce încă..., a mai rămas!

Amin, Amin !