Aș vrea din suflet o schimbare,
Aș vrea din cer să nu mai plouă,
Să văd din nou același soare
Care-l vedeam ,copil,în diminețile cu rouă.

Aș vrea ca timpul să-l întorc,
Să stau iar cu ai mei bunici,
Să simt că vremea stă în loc,
Bunicul să mă mustre cu-al său bici.

Să pot să mă trezesc cu gândul,
Nerăbdător să-nvaț ceva,
Ce-o să-mi arate iar bunicul,
Să vreau s-ajung ca el cândva.

Și să mă bucur iar ,cu el...
Și să petrec ore în șir...
Să-mi bată inima la fel,
Căci nu știam,viața-i un fir.

Să pot să le arat o mulțumire,
Așa cum meritau...
Să-i fac să simtă-o înplinire,
Așa cum ei mie-mi făceau.

Să pot să prețuiesc momentul,
Așa cum trebuia să fac.
Imi pare rău...nu am știut c-asa cum trece timpul,
Vor trece ei...dar sper acum c-o să le plac.

Și că acolo....unde-s ei,
Sunt mulțumiți de-al lor nepot,
Și sper c-o să m-ajute ei,
Să fac ceea ce singur n-o să pot.